Ceaiul verde II

"Mai bine trei zile fără mâncare, decât o zi fără ceai!" Asta spun chinezii legat de cea mai consumată băutură din lume, bineînţeles după apă.
Prima certificare a efectelor benefice ale ceaiului verde datează din anul 1211, când călugărul Eisai a elogiat ceaiul verde în cartea "Menţinerea sănătăţii prin ceai".
Ceaiul prelungeşte viaţa şi menţine sănătatea celui care îl consumă. Cea mai importantă descoperire este că ceaiul verde opreşte dezvoltarea celulelor nedorite în organism.
Slab sau gras cu ceaiul verde
Din cele două tipuri de colesterol, ceaiul verde se ocupă de cel nociv. Băutorii de ceai verde au nivelul de colesterol nociv redus la jumătate, faţă de cei care nu beau ceai dar au o alimentaţie asemănătoare.
"Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte"
Ca şi în cazul colesterolului, oxigenul are şi el o latură negativă: oxigenul activ este problematic, pentru că se poate combina cu orice substanţă din corp pe care o oxidează îi distruge membranele celulare şi ADN-ul. Pe lângă acestea, oxidează şi lipidele. Toate duc la boli grave, ajungându-se chiar la cancer.
Ceaiul verde conţine substanţe active care sunt antioxidanţi puternici, ducând la diminuarea efectelor negative ale oxigenului activ.
Prevenirea cancerului
Studiile asupra mortalităţii datorate cancerului în rândul populaţiei japoneze, indică faptul că rata deceselor este foarte scăzută. Cea mai scăzută rată de mortalitate datorată cancerului se înregistrează în locurile unde recolta principală este de ceai verde. Locuitorii acestor zone consumă ceai verde în cantităţi mari, zilnic.
Hipertensiunea arterială controlată de ceaiul verde
Afecţiune cu un mare impact asupra sistemului vascular, hipertensiunea arterială este ţinută sub control de ceaiul verde.
Angiotensin II este un compus chimic ce se numără printre cauzele hipertensiunii arteriale.
Ceaiul verde suprimă producerea compusului angiotensin II, consumul regulat de ceai verde ducând la scăderea considerabilă a hipertensiunii.
Adio viruşi
Datorită compuşilor săi, ceaiul verde are un efect puternic asupra virusului gripal, eliminându-l din corp. Ceaiul verde băut regulat îmbunătăţeşte starea bolnavilor de HIV.
Energia de zi cu zi
Un bun înlocuitor al cafelei, ceaiul verde conţine cafeină, substanţa care, în cantităţi rezonabile, stimulează fiecare organ din corp, având efect asupra sistemului nervos, inimii şi ficatului.
Eşti obosită? O ceaşcă de ceai verde îţi limpezeşte mintea dimineaţa sau după o noapte nedormită. Prin conţinutul său echilibrat de cafeină, ceaiul verde stimulează sistemul muscular. Prin urmare, o ceaşcă de ceai verde în timpul zilei este binevenită.
Cum se consumă
Este bine să se bea cel puţin o ceaşcă de ceai la fiecare masă. Se prepară ca infuzie, calculând câte o linguriţă pentru fiecare persoană, plus încă una separat. Apa fierbinte se toarnă peste ceai şi se acoperă pentru 5-7 minute. Se pot bea 5, până la 10 ceşti pe zi. Alege frunzele de ceai întregi sau mărunţite, mai bune decât varianta la plic.
Bine de ştiut!
* Este de preferat să nu bei ceai verde cu două ore înainte de culcare.
* Nu se recomandă consumul în timpul sarcinii şi alăptării.
* Se poate consumă în toate situaţiile care presupun un stres prelungit.
· Nu uita de regulile unei alimentaţii echilibrate şi consumă cât mai multe legume şi fructe pe zi. Singur, ceaiul verde, nu poate preveni toate posibilele maladii.

Sursa: http://www.kudika.ro/

Tort cu brânză mascarpone şi ciocolată

Ingrediente:
- 350 g biscuiţi cu cacao;
- 80 g unt;
- ½ linguriţă scorţişoară măcinată;
- 4 ouă;
- 100 g zahăr;
- 1 plic zahăr vanilat;
- 800 g mascarpone;
- 200 g smântână;
- 100 g ciocolată alimentară;
- 1 lingură praf de cacao.

Mod de preparare:
Se tapetează fundul unei forme de tort cu hârtie de copt. Se pun biscuiţii într-o pungă de plastic şi se sfărâmă cu un făcăleţ. Se topeşte untul la foc mic, se adaugă scorţişoara şi biscuiţii sfărâmaţi şi se frământă cu mâinile. Se întinde amestecul pe fundul formei de tort, astfel încât să acopere şi o margine mică. Se lasă 15 minute la frigider. Se pasează cu mixerul ouăle cu zahărul şi zahărul vanilat. Se adaugă treptat crema mascarpone şi smântâna. Se pune jumătate din amestec într-un al doilea vas. Se preîncălzeşte cuptorul. Se topeşte ciocolata şi se adaugă împreună cu praful de cacao peste una din creme, apoi aceasta se toarnă în forma de tort, iar suprafaţa se netezeşte. Se toarnă deasupra a doua jumătate de cremă, apoi cu o furculiţă se amestecă uşor cele două creme. Se introduce la cuptor şi se coace 50-60 de minute.

Grădina mea…

Aşa arată trandafirii mei după o ploaie de primăvară…

Brioşe cu vişine şi fulgi de ciocolată

Din compoziţia de Chec cu fructe confiate am făcut aceste minunate brioşe cu vişine şi fulgi de ciocolată.

Salată de paste cu spanac

Ingrediente:
- 350 g paste;
- 350 g spanac;
- 200 g roşii cherry;
- 1 ceapă roşie;
- 2 linguri oţet balsamic;
- piper, sare;
- 4 linguri ulei de măsline;
- 100 g brânză feta;
- 50 g măsline.

Mod de preparare:
Se fierb pastele al dente, într-o cantitate suficientă de apă cu sare, conform instrucţiunilor de pe ambalaj, apoi se strecoară. Între timp se spală spanacul, i se taie tulpinile groase, iar frunzele se rup în bucăţele. Se spală roşiile şi se taie în două. Se curăţă ceapa şi se taie în felii subţiri. Se amestecă bine oţetul cu sare, piper şi ulei. Într-un vas mare se amestecă pastele călduţe cu spanacul, roşiile şi ceapa, se toarnă deasupra sosul şi se amestecă bine. Se taie brânza în cubuleţe şi se presară deasupra împreună cu măslinele. Se serveşte imediat.

ŞAMPANIA

„Beau şampanie când sunt învingător, pentru a sărbători, dar beau şi când pierd, pentru a mă consola”. – Napoleon Bonaparte

Nu există eveniment mai special în viaţă care să nu fie sărbătorit cu o cupă de şampanie. Cunoscut iniţial la curtea regilor Franţei, acest produs iubit în toată lumea a devenit nelipsit la orice festivitate. Este băutura sărbătorilor, sărbătoriţilor, învingătorilor, îndrăgostiţilor…şi nu numai. Spre deosebire de alte tipuri de vin, şampania este supusă unei a doua fermentaţii, „responsabilă” pentru mult savuratele bule. Şampania sau „regina vinurilor” este manifestarea finală a artei producerii vinurilor.
Şampanie vs vin spumant vs vin spumos – şampania se fabrică din struguri negri Pinot Noir, Pinot Meunier şi albi Chardonnay, cultivaţi în solurile calcaroase ale regiunii Champagne, din nord-estul Franţei. Doar vinul produs în podgoriile Champagne-Franţa, unde dealtfel îşi are originea şampania, poate fi numit „Champagne”, toate celelalte vinuri spumante produse în alte părţi ale lumii folosind aceleaşi soiuri de struguri şi aceeaşi tehnologie de fabricaţie, pot fi identificate după menţiunea înscrisă pe etichetă: „preparat după metoda champenoise”. Vinul spumant este un tip de vin obţinut prin fermentaţie naturală. Fermentarea se poate face „în sticlă” (după metoda champenoise), respectând aceeaşi tehnologie ca şi la şampanie şi având ca rezultat vinurile spumante scumpe, la fel de gustoase, uneori chiar mai gustoase decât şampania propriu-zisă. Refermentate în aceeaşi butelie în care s-au introdus drojdii pentru fermentaţia secundară a vinului, se pot obţine perlantele cu cele mai fine bule si cu perioada cea mai îndelungată de degajare. O altă metodă de fermentare este aceea în recipiente uriaşe, rezultând vinuri spumante mai ieftine. Această fermentare se realizează în cisterne ermetic închise în care s-a produs fermentaţia secundară, cu dioxid de carbon endogen şi care ulterior au fost îmbuteliate. Prin urmare, vinul spumos este un vin obişnuit, căruia i se adaugă, pentru a deveni efervescent, dioxid de carbon.
Cu ce preparate se savurează şampania – cea mai apreciată combinaţie este cea cu icre negre şi cu stridii. Şampania se poate servi în combinaţie cu aproape orice fel de mâncare. Şampaniile albe seci, se potrivesc la aperitive, însoţind mai ales supele sau fructele de mare, iar şampaniile roşii la preparatele pe bază de peşte şi sosuri de smântână. Şampania extra sec este un aperitiv excelent, care se poate servi cu peşte şi fructe de mare. Şampania rose merge cu preparate asiatice şi peşte, iar cea demiseacă este delicioasă asortată prăjiturilor cu fructe şi frişcă. Şampania de marcă dulce şi semidulce, vinurile spumante roşu şi tămâios se servesc la desert împreună cu struguri, fructe, migdale, fistic, ciocolată, îngheţată, înaintea servirii cafelei. Şampania de marcă seacă şi demiseacă, se serveşte înainte de masă în calitate de aperitiv împreună cu bucatele recomandate pentru vinurile albe seci. Şampaniile „Blanc de Noirs”, sunt ideale pentru a fi consumate cu preparate foarte aromate, inclusiv produse din carne sau brânzeturi. Dacă la desert se servesc şampanie şi alte vinuri spumante, regula este ca mai întâi să se servească şampania, apoi vinul roşu spumant şi, la urmă, vinul roşu tămâios, în pahare diferite.
Varietăţi de şampanie:
– Blanc de Blancs, făcută din Chardonnay, varietate de struguri albi din regiunea Champagne;
– Blanc de Noirs, şampanie albă făcută din struguri din soiurile Pinot Noir sau Pinot Meunier, de regulă, având un colorit galben auriu intens;
– Brut, un sortiment de şampanie foarte sec, fără nici un reziduu de zahăr;
– Cuvee, un amestec de vinuri simple, neacidulate, creat să devină o şampanie echilibrată;
– Demisec, o şampanie dulce care conţine între 3,3% şi 5% zahăr rezidual;
– Rose, şampanie cu o nuanţă rozalie care provine din adăugarea unei cantităţi mici de vin roşu în cuvee sau de la contactul cu pieliţa strugurilor.
Servirea şampaniei – pentru a reliefa aroma specifică, şampania se serveşte răcită în prealabil, de preferinţă într-o frapieră. Sub nici o formă nu se va adăuga gheaţă în paharul de şampanie! Elegantele cupe în care se serveşte şampania, fie că sunt cu picior înalt, cupe largi, semisferice sau conice se vor umple de preferinţă pe trei sferturi. Pentru a menţine băutura cât mai mult timp la temperatura optimă de servire, paharul este recomandat a se ţine întotdeauna de picior.

Chec cu fructe confiate

Ingrediente:
- 350 g făină;
- 200 ml ulei;
- 150 ml lapte;
- 200 g zahăr;
- 7 ouă;
- 10 g praf de copt;
- sare, zahăr vanilat, esenţă de lămâie;
- 1 lămâie;
- fructe confiate.
Preparare:
Se răzuie lămâia. Se tapetează forma cu unt şi făină. Se bat albuşurile spumă cu un praf de sare, apoi se adaugă zahărul şi zeama de lămâie şi se bat până se întăresc din nou. Se adaugă gălbenuşurile, uleiul, laptele, esenţa, vanilia şi fructele confiate. Se amestecă cu telul de câteva ori, apoi se adaugă făina şi praful de copt. Se amestecă lejer până când se încorporează toate ingredientele. Compoziţia se răstoarnă în formă şi se introduce la cuptor pentru 30-40 de minute.

Somn cu roşii

Ingrediente:
- 1,5 kg somn;
- 150 ml ulei;
- 800 g roşii în bulion;
- pătrunjel verde;
- sare, piper.

Preparare:
Se spală si se condimentează peştele. Roşiile se toacă cubuleţe. Pătrunjelul se toacă mărunt.
Bucăţile de peşte unse cu 50 ml de lei se aşează într-o tavă şi se introduc la cuptor, circa 15 minute. Roşiile se înăbuşă în restul de ulei, se adaugă sare şi piper. Sosul format se toarnă peste peşte şi se introduce tava la cuptor pentru încă 10 minute. Preparatul se serveşte cald, cu pătrunjel verde deasupra.

Tort cu cremă de vanilie şi cacao

Ingrediente:
Blat: - 6 ouă;
- 140 g zahăr pudră;
- 150 g făină;
- 30 ml ulei;
- 1 praf de copt;
- un praf de sare.
Cremă: - 500 ml lapte;
- 120 g zahăr;
- 2 pacheţele cu praf de budincă de vanilie;
- 500 g unt;
- 2 linguri cacao;
- 50 ml lichior.
Decor: - 50 g migdale decojite tocate.

Preparare:
Se separă ouăle, se bat mai întâi albuşurile cu un praf de sare şi după ce încep să se transforme în spumă se adaugă 100 g de zahăr şi se bat în continuare până se obţine o spumă tare. Cu celelalte 40 g de zahăr se amestecă gălbenuşurile şi se freacă până se obţine o cremă spumoasă pe care o adăugăm în spuma de albuş. La final se adaugă făina cernută cu praful de copt şi uleiul. Se toarnă compoziţia într-o formă de tort cu diametrul de 26 cm şi se introduce la cuptor la foc potrivit timp de 45 de minute. Se prepară budinca din lapte, zahăr şi praful de budincă, după ce a fiert se lasă să se răcească. Untul se taie în bucăţi mici şi se lasă să se înmoaie la temperatura camerei. După ce s-a înmuiat se mixează până se obţine o spumă. În spuma de unt se adaugă puţin câte puţin din cantitatea de budincă. Se bate cu mixerul timp de 5 minute până se obţine o cremă fină. După ce s-a copt şi răcit blatul, se taie în trei pe orizontală. Se împarte crema în trei, o parte se opreşte pentru decor, iar în altă porţie de cremă se adaugă cacao. Se pun cremele în două seringi de ornat şi se pune pe blatul de jos rânduri concentrice de cremă de vanilie şi cremă cu cacao. Blatul din mijloc se stropeşte cu lichior repetându-se operaţiunea anterioară. Se acoperă tortul cu crema de vanilie oprită, iar lateralele se ornează cu migdale.