MUCENICI

„Măcinicii” se fac în 9 martie. Ortodoxia celebrează la această dată Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevasta. E „ziua celor fără nume”, a celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi. Din lungile ceremonii ale Anului Nou Agrar, din vechile ritualuri antice, sacrificii, acte şi formule magice s-a păstrat (lângă plită!) şi modelarea unor simboluri ale jertfelor din aluat de făină de grâu, copt sau fiert, a unor figurine încărcate de semnificaţii sacre (ca şi mărţişorul), ce se mănâncă sacramental de ziua morţii Babei Dochia, 9 martie (echinocţiul de primăvară în Calendarul Iulian): Măcinicii. Aliment sacramental, modelat în chipuri antropomorfe, zoomorfe sau fitomorfe, Măcinicii simbolizează sacrificiile făcute la Anul Nou, celebrat în vechime la echinocţiul de primăvară. Măcinicii au o bogată sinonimie zonală (Sfinţi, Sfinţişori, Sâmţi, Bradoşi, Brăduleţi, Brânduşei, Moşi de Paresimi) şi sunt preparaţi prin două tehnici culinare: coacerea sau fierberea aluatului modelat. Aluatul din făină de grâu este frământat cu miere, i se adaugă miez de nucă şi se coace în cuptor sau pe plită. Măcinicii sunt, de obicei, figurine antropomorfe, cu cap, ochi, nas, mâini şi picioare, sau colăcei în forma cifrei opt, imitând, de asemenea, chipul uman. Măcinicii pot avea şi formă de albină, de pasăre, de brăduleţi sau de cercuri, obţinute prin presarea aluatului cu capătul ţevii de soc. Gospodinele modelează şi coc un număr fix de Sfinţi, 40 sau 44 numiţi şi Moşi sau Mucenici (în anumite zone, Moşii sunt spirite ale morţilor care îşi vizitează rudele în ziua de 9 Martie). Indiferent de tehnica preparării şi forma modelată, Măcinicii se împart pentru moşi şi strămoşi în ziua de 9 martie.
AFLAREA NOROCULUI LA MUCENICI înseamnă prepararea unei turte din făină de grâu în ziua de 9 martie, anul Nou Agrar în Calendarul Popular, în care se introduce în timpul frământatului, o monedă de argint sau de aur. După coacerea aluatului în cuptor sau în ţest, turta se taie în bucăţi egale şi se împarte la membrii familiei. Persoana care găseşte moneda în bucata primită e cea mai norocoasă din casă (Gorj, Mehedinţi).
MAIE sau MĂCIUCĂ – în ziua de Mucenici, prahovenii fac din aluat de făină de grâu un colac în forma de mai (ciocan uriaş din lemn) sau de măciucă care se coace în cuptor. Se mănâncă sacramental de întreaga familie, simbolizează ciocanul sau măciuca cu care Moşii (mucenicii), simbolul primăverii şi al sacrificiului, loveau pământul, să alunge Baba Iarna.
BRĂDULEŢI – colăcei preparaţi la Sântoader, înmuiaţi în vin şi mâncaţi de copii veri şi văruţe în ziua Sântoaderului cel Mare în Sudul Transilvaniei.
BEŢIA RITUALĂ LA MUCENICI e obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie, străvechi început de An Nou Agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară. Conform tradiţiei, se crede că vinul băut la Mucenici se transforma de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă.
La PORNIREA PLUGULUI în ziua de Mucenici se puneau în coarnele plugului sau în coarnele boilor câte un colac iar ceilalţi se dădeau de pomană la vecini şi rude.

MUCENICI MOLDOVENEŞTI
Ziua celor 40 de mucenici şi a celor 40 de pahare cu vin este 9 martie. Dacă în Muntenia se prepară un soi de supă dulce cu paste în formă de 8 şi nucă măcinată, în Moldova se plămădesc din aluat de pâine (pentru cei pioşi) sau de cozonac (pentru cei mai gurmanzi…) sfinţişori pufoşi, care suferă apoi cazna de a fi copţi, unşi cu miere şi potopiţi de nucă……
Ingrediente:
- 1 kg făină;
- 2 linguriţe drojdie;
- 4 linguri miez de nucă măcinat;
- 500 ml apă;
- ulei ptr. uns tava;
- 1 linguriţă sare;
- sirop: 6 linguri miere, 2 plicuri zahăr vanilat, 1 cană apă, esenţă de rom.
Mod de preparare:
Se frământă un aluat dospit ca de pâine din făină, apă, sare şi drojdie, se lasă la crescut 20 de minute. Se răsucesc „şnururi” de cocă de circa 1 cm grosime şi se formează opturi. Se pun la copt într-o tavă unsă. Se fierbe apa cu mierea până se îngroaşă, se adaugă la sfârşit zahărul vanilat şi romul, apoi se toarnă peste mucenici. Se presară miez de nucă şi se lasă să se înmoaie.

Sursa: RADU ANTON ROMAN - „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”